INTREBĂRI FRECVENTE

Deținerea autorizației de liberă practică avizată anual este obligatorie numai în situația exercitării profesiei de fizioterapeut (kinetoterapeut, fiziokinetoterapeut, profesor CFM, fizioterapeut). 

Astfel, în situația în care fizioterapeutul nu își mai exercită profesia temporar, pentru a nu mai avea obligaţia de plată a cotizaţiei, își poate suspenda calitatea de membru al CFZRO pe o perioadă determinată. 

Pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al CFZRO, se suspendă toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind exercitarea profesiei de fizioterapeut, astfel că fizioterapeutul nu mai are obligația de a achita cotizația, dar nu mai are nici dreptul de a exercita profesia. 

Fizioterapeuţii care solicită suspendarea calităţii de membru al CFZRO trebuie să achite cotizaţia de membru datorată până la data depunerii cererii de suspendare.

Mai multe informații privind procedura de suspendare la cerere a calității de membru al CFZRO, regăsiți pe site la secțiunea dedicată – Suspendarea sau încetarea calității de membru.

Fizioterapeuții care se află în dificultate au posibilitatea de a obține o reducere sau chiar scutirea de la plata taxelor și a cotizației, în conformitate cu Hotararea Consiliului național al CFZRO nr. 37/2018 privind stabilirea cuantumului cotizaţiei de membru al Colegiului Fizioterapeuţilor din România şi a unor taxe încasate de Colegiul Fizioterapeuţilor din România.

Reducerile/scutirile de taxe și cotizație reglementate de Hotărârea Consiliului național al CFZRO nr. 37/2018:

1. Membrii CFZRO care se află în următoarele situaţii vor plăti o cotizaţie în cuantum de 5 lei/lună:

• orice formă de şomaj conform legislaţiei în vigoare;
• suspendarea contractului de muncă pentru concediu de maternitate pentru o perioadă de cel puţin o lună;
• suspendarea contractului de muncă pentru concediu paternal pentru o perioadă de cel puţin o lună;
• suspendarea contractului de muncă pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau a copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani;
• suspendarea contractului de muncă pentru concediu de îngrijire copil bolnav până la vârsta de 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la vârsta de 18 ani;
• suspendarea contractului de muncă pentru incapacitate temporară de muncă, pentru o perioadă de cel puţin o lună;
• suspendarea contractului de muncă din orice alte motive la iniţiativa salariatului, pentru o perioadă de cel puţin o lună.

Reducerea cotizaţiei se aplică numai pentru perioada în care au intervenit situaţiile de mai sus şi numai pe baza documentelor justificative, în cazul în care nu se solicită suspendarea calităţii de membru.

2. Persoanele cu handicap grad I – grav şi grad II – accentuat sunt scutite de plata taxelor şi a cotizaţiei. La depunerea actelor în vederea înscrierii/reînscrierii în CFZRO şi a eliberării documentelor emise de CFZRO, persoanele aflate în această situație au obligaţia de a prezenta documentul/certificatul doveditor al gradului de handicap.

3. Membrii CFZRO care sunt pensionari şi exercită profesia ca angajați sau în regim independent vor plăti o cotizaţie în valoare de 20 lei/lună. Membrii CFZRO care sunt pensionari şi nu exercită profesia, dar doresc să îşi păstreze calitatea de membru vor plăti o cotizaţie în valoare de 5 lei/lună.

4. Orice alte reduceri/scutiri de taxe și cotizație se acordă la solicitarea expresă a fizioterapeutului care se află într-o situație specială, înaintată Consiliului național. Cererea trebuie însoțită de documente justificative. Documentele se analizează de Consiliul naţional, iar hotărârea motivată se comunică solicitantului şi Colegiului teritorial aferent.

Dreptul la grevă este guvernat de Legea nr. 62/2011 a Dialogului social și reprezintă un drept al salariaților cuprins în baza prevederile constituționale și ale Codului muncii, reprezentând încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați, în vederea apărării drepturilor legale, numai în limitele și în condițiile legii. Asa cum stipuleaza legislația în domeniu, hotărârea de a declara grevă se ia de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puîin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. Astfel, fiecare persoană care se consideră afectată de dispozițiile acestei legi se poate alătura individual grevei pe care sindicatele o demarează, aceasta fiind deci o decizie individuală.
Pentru angajații unităților în care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotărârea de declarare a grevei se ia de către reprezentanții angajaților, cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul angajaților unității sau, după caz, ai subunității ori compartimentului.

Totuși, în cazul fizioterapeuților există o limitare legală a dreptului la grevă: Exercitarea dreptului la grevă implică – pe baza art. 43 din Constituție – și posibilitatea limitării lui legale pentru a se asigura starea normală de sanatate a populației. Astfel, Legea nr. 62/2011 a Dialogului social stabilește o serie de restrângeri și interdicții ale dreptului la grevă:

– În unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în transporturile pe căi ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, caldură și apă, greva este permisă cu condiția ca organizatorii grevei să asigure serviciile, dar nu mai puțin de o treime din activitatea normală.

Având în vedere cele expuse, preluate din literatura de specialitate, Colegiul Fizioterapeuților din România nu poate declanșa o grevă ci, atunci când consideră justificat, poate susține revendicările fizioterapeuților în momentul în care aceștia declară/declanșează o formă de grevă, în condițiile în care toți fizioterapeuții, membri ai Colegiului, ne dorim un sistem de sănătate care să respecte demnitatea profesioniștilor și a pacienților.

Profesia de fizioterapeut s-a reglementat în România prin Legea nr. 229 din 17 noiembrie 2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 939 din data de 22 noiembrie 2016.

Până la apariția acestei legi statutul fizioterapeutului în România nu era reglementat explicit. Din acest motiv, s-au produs o serie de erori, care au generat multiple neajunsuri pe mai multe planuri:

• din punct de vedere educațional: Fiecare universitate care avea o specializare de licență ce ducea către specializarea de fizioterapeut (conform COR 2018, grupa de bază 2264) propunea o curriculă subiectivă adaptată capacităților proprii de susținere. Acest fapt a produs discrepanțe mari în ceea ce privește pregătirea viitorilor profesioniști, calitatea actului educațional pe tot teritoriul României precum și calitatea serviciilor furnizate pacientului.
• din punct de vedere al ocupării forței de muncă: Ocuparea unui loc de muncă pentru fizioterapeut se făcea în urma obținerii unei Autorizații de Liberă Practică, eliberată de Direcțiile de Sănătate Publică județene. Acestea însă, nefiind specializate în cunoașterea profilului profesional, au autorizat persoane licențiate  și în alte domenii să practice profesia de fizioterapeut (ex. profesori de educație fizică și sport);
• din punct de vedere al exercitării profesiei de fizioterapeut: acest lucru se petrecea fără reguli de conduită profesională și de conlucrare cu alți specialiști din domeniul sănătății, fizioterapeutul găsindu-se deseori în poziția de a nu ști cum să relaționeze în anumite situații cu pacienții, medicii, asistenții medicali și alte categorii profesionale. De asemenea, recunoașterea profesiei în țările Uniunii Europene era sancționată cu un minim de 2 ani de muncă în țara de proveniență, măsuri compensatorii (examen sau practică clinică în instituții autorizate de către organul profesional reglementativ);
• din punct de vedere al adresabilității pacientului: crearea unei stări de confuzie a pacientului în legătură cu competențele profesioniștilor.

Reglementarea profesiei de fizioterapeut, realizată prin Legea 229/2016, va aduce următoarele beneficii:

• constituirea Colegiului Fizioterapeuților din România – CFZRO, care va continua reglementarea profesiei în detalii amănunțite, cu scopul de a obține o profesie unitară, legiferată și puternică;
• curriculă/program de pregătire unitară pentru toate instituțiile de învățământ superior cu programe de studii de licență acreditate sau autorizate provizoriu, care să asigure standardele de calitate ale profesiei, compatibile cerințelor UE;
• accesul la piața muncii fără discriminări date de diferitele titluri de calificare  obținute de absolvenți;
• un singur titlu profesional;
• autorizație de liberă practică acordată doar persoanelor cu licență de specialitate;
• norme de conduită profesională;
• accesul la cursuri de formare profesională continuă avizate după norme bine stabilite, care sa aducă în mod real plus valoare pregătirii fizioterapeuților români;
• card profesional european al fizioterapeutului, care va facilita recunoașterea internațională a profesiei.

Colegiul Fizioterapeuților din România inițiază și promovează forme de educație continuă în vederea creșterii gradului de competență profesională a membrilor săi, în conformitate cu art. 5 lit. p) din Statutul CFZRO.

Numărul minim de credite de educație medicală continuă pe care fizioterapeuții trebuie să îl realizeze anual este de 30.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, CFZRO va acredita programe de perfecţionare şi alte forme de educaţie medicală continuă, care vor aduce un plus de valoare formării profesionale a membrilor săi.

Dezvoltarea profesională continuă/educația medicală continuă reprezintă un proces complex de pregătire prin care specialiștii îşi menţin, dezvoltă şi dobândesc noi cunoştinţe şi abilităţi pentru a-şi îmbunătăţi performanţa profesională. Este procesul prin care fizioterapeutul continuă să îşi dezvolte competenţele, expertiza şi evaluarea profesională şi să le integreze în practică.

Numărul minim de credite pe care un fizioterapeut trebuie să le acumuleze anual va putea fi obținut prin diverse forme de educație și de implicare în educația profesională, cum ar fi: participarea la cursuri cu caracter profesional, la conferințe, la congrese de specialitate, la studii și lucrări științifice publicate, la cărți scrise sau traduse, la activități de învățământ.

Colegiul Fizioterapeuților din România (CFZRO) eliberează membrilor săi o autorizație de liberă practică în conformitate și în baza legislației în vigoare.

Autorizaţia de liberă practică (ALP) reprezintă documentul emis de CFZRO, prin colegiile teritoriale, în baza căruia titularul poate exercita profesia de fizioterapeut pe teritoriul României. ALP este compusă din pagina principală şi din avizul anual privind exercitarea activităţilor de fizioterapie.

ALP conferă statutul de membru al CFZRO, asigură înregistrarea în Registrul unic al fizioterapeuților, acordă numărul unic de înregistrare pentru fiecare fizioterapeut, număr unic pe viață.

CFZRO nu anulează un document emis de instituțiile autorizate anterior Legii nr.  229/2016, ci acesta își pierde de drept valabilitatea, conform aceleiași legi. Este necesară ALP eliberată de CFZRO în baza legislației în vigoare, pentru uniformizarea documentelor la nivel național ca și format, conținut, perioadă de valabilitate, pentru a se evita apariția oricăror confuzii în rândul angajatorilor, care ar putea avea ca rezultat excluderea sau limitarea dreptului constituțional la muncă.

Taxa de înscriere în CFZRO și cotizația anuală au rolul de a acoperi costurile de funcționare a colegiilor teritoriale și a colegiului național, pentru ca CFZRO să își îndeplinească atribuțiile stabilite prin actele normative în domeniu (ex. organizarea, autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei de fizioterapeut, ca profesie liberală de practică publică autorizată etc), precum și obiectivele fixate pe termen scurt, mediu și lung, pentru ca această profesie să fie recunoscută în România ca fiind indispensabilă procesului de recuperare și menținere a sănătății.

În Statutul CFZRO, la art. 51 este stabilit faptul că ”patrimoniul CFZRO este alcătuit din totalitatea bunurilor mobile și imobile, mijloace bănești, titluri de valoare, dobândite în condițiile legii”, iar la art. 52 alin. (1) lit. a), veniturile Colegiului Fizioterapeuților din România se constituie din următoarele surse: “cotizații, taxe și alte contribuții ale membrilor; … (2) Taxele de înscriere și cotizațiile membrilor vor fi stabilite prin hotărâre a Consiliului național.”

Consiliul național al CFZRO a stabilit cuantumul taxei de înscriere și al cotizației anuale, inclusiv situațiile de reducere/scutire a acestora, precum și condițiile și termenele în care acestea se achită prin Hotărârea Consiliului național nr. 37/09.11.2018 (publicată în M. Of. nr. 1000/27.11.2018).

Atât taxa de înscriere, cât și cotizația de membru, se achită exclusiv prin bancă (prin ordin de plată sau prin transfer bancar), în contul colegiului teritorial din județul în raza căruia solicitantul își desfășoară sau urmează să-și desfășoare activitatea. Toate informațiile și datele de contact ale colegiilor teritoriale se regăsesc la secțiunea CONTACT.

Neplata cotizației pe o perioadă de 6 luni atrage după sine suspendarea calității de membru al CFZRO, conform art. 8 lit. c) din Statut. Termenul de achitare a cotizației este:

• prima cotizație: la înscrierea în CFZRO;
• următoarele cotizații: la depunerea documentelor de avizare în perioada decembrie (a anului curent) – februarie (a anului următor), dar nu mai târziu de 6 luni de la începutul unui nou an.

Membrii CFZRO pot obține informații cu privire la organizarea și funcționarea CFZRO, precum și cu privire la activitatea desfășurată, în cadrul ședințelor Adunărilor generale teritoriale ale colegiilor teritoriale din care fac parte.

Pentru anumite informații specifice, membrii CFZRO pot adresa o solicitare în scris organelor de conducere ale CFZRO la nivel teritorial sau la nivel național.

Rapoartele de activitate ale colegiului național se publică pe site-ul CFZRO, după prezentarea acestora în cadrul Adunării generale naționale a CFZRO.

În funcție de natura sesizării/solicitării/propunerii, aceasta se poate adresa fie colegiului teritorial, fie colegiului național.

Pentru a identifica competența organelor de conducere în gestionarea sesizării/solicitării/propunerii dvs., puteți consulta Statutul CFZRO.

Solicitarea/sesizarea sau propunerea se poate transmite prin următoarele mijloace:

• Prin intermediul e-mailului, pe adresa de e-mail a colegiului teritorial ori a colegiului național, după caz;
• Prin depunere personală ori prin împuternicit/reprezentant la sediul colegiului teritorial ori al colegiului național, după caz;
• Prin depunere la serviciile de curierat rapid (achitat de solicitant) ori poștă la adresa sediului colegiului teritorial ori al colegiului național, după caz;

Datele de contact ale colegiilor teritoriale și ale colegiului național le găsiți la secțiunea CONTACT.